|
|
Iulian Cătălin Stângă,
Bazinul Tutovei.
|
|
|
Iulian Cătălin Stângă,
Bazinul Tutovei.
|
Lucrarea elaborată de Domnul Iulian Cătălin Stângă, Şef de lucrări dr. la Facultatea de Geologie-Geografie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi abordează o temă de mare actualitate, tratată la un nivel ştiinţific elevat pe baza unei vaste şi recente bibliografii din domeniul hazardelor naturale şi antropice.
Lucrarea prezintă rezultatele cercetărilor minuţioase de teren întreprinse de autor într-o regiune în care componentele cadrului fizic se caracterizează printr-o mare fragilitate, iar vulnerabilitatea structurilor antropice măresc dimensiunea riscului.
Bazată pe un bogat fond de date aduse la zi şi pe metode moderne de investigare a fenomenelor naturale şi cu certe valenţe de originalitate, lucrarea elaborată de
Domnul Iulian Cătălin Stângă aduce o contribuţie ştiinţifică de seamă la cunoaşterea riscurilor naturale dintr-o regiune vulnerabilă la evenimentele naturale extreme.
Caracterul complex al lucrării rezidă din problematica variată abordată în cele şapte capitole, care sunt structurate într-o succesiune logică.
În primul capitol intitulat „Noţiuni şi concepte „ se analizează critic terminologia utilizată în studiul riscurilor (hazard, vulnerabilitate, rezilienţă, senzitivitate, risc, dezastru etc.), se elaborează o clasificare a hazardelor şi un model conceptual de interacţiune crono-spaţială în analiza riscurilor.
Baza de date şi consideraţiile metodologice privind studiul componentelor naturale ale mediului sunt abordate în cel de al doilea capitol al lucrării.
În capitolul următor se prezintă trăsăturile geologice şi fizico-geografice ale componentelor cadrului natural din această regiune colinară.
Capitolele IV- VI reprezintă o parte însemnată a lucrării, care sunt dedicate analizei detaliate şi pertinente a riscurilor naturale: meteo-climatice,
hidrice și pedo-geomorfologice. În analiza riscurilor meteo-climatice se pune accentul pe fenomenele de uscaciune și seceta, precum și pe cantitatile maxime de precipitatii cazute în intervale scurte de timp și fenomene meteorologice deosebite (orajele, grindina, viscolul, bruma, chiciura și poleiul).
Capitolul V dedicat riscurilor hidrice include trei aspecte esentiale: oscilatiile nivelului freatic și relatiile acestora cu factorii climatici, în general, și cu seceta hidrica în particular; hidrochimia apelor din bazinul Tutovei; viituri (geneza, frecventa și probabilitatea de producere) și inundatii (studiu de caz Ivești).
În capitolul VI destinat studiului riscurilor pedo-geomorfologice autorul analizeaza aspecte legate de eroziunea solului (factori de control și eroziunea de suprafata ) eroziunea de adâncime, alunecarile de teren, transportul de aluviuni în suspensie și colmatarea lacurilor, precum și de procese de degradare a solurilor datorate unor proprietati fizico-chimice.
Ultimul capitol întitulat „Vulnerabilitatea teritoriului” se remarca, de asemenea, printr-o problemica complexa, remarcata prin analiza detaliata a unor indicatori cantitativi (dimensiunea satelor, ponderea suprafetelor forestier), spatiali (distanta fata de oraș, dispersia așezarilor rurale), demografici (indicele de dependenta, presiunea antropica). Pe baza distributiei spatiale a acestor indicatori reprezentativi s-au identificat patru clase de vulnerabilitate a satelor: redusa, medie, mare și foarte mare
Prin continutul știintific bogat , numeroasele informatii pe care le contine, modul de prezentare și aplicabilitate, lucrarea “Bazinul Tutovei. Riscuri naturale și vulnerabilitatea teritoriului.” Se impune în literatura româneasca de specialitate.
Prin contributiile aduse la cunoașterea teoretica a problemelor legate de riscurile naturale, lucrarea poate fi considerata și un îndrumator metodologic pentru studierea fenomenelor și proceselor naturale extreme din regiunile colinare din tara noastra. Din aceste motive o recomandam studentilor, practicienilor și cercetatorilor din domeniile care studiaza riscurile naturale și antropice (geografie, ecologie, știinta mediului, urbanism etc.).
Prof.dr. Victor Sorocovschi, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Geografie