Ionuţ   Minea

 
 

Bazinu hidrografi Bahlui.   Studiu   hidrologic
 

 Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza Iaşi, 2012

 

(333 pagini, 6 capitole, 151figuri, 81 tabele, 251 titluri bibliografice)

 

 

 

Lucrarea elaborată de Domnul Ionuţ Minea Şef de lucrări dr. la Facultatea de Geologie-Geografie  a  Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi reprezintă un studiu hidrogeografic complex cu valenţe teoretice şi practice deosebite, care constituie o premisă importantă pentru gospodărirea raţională, echilibrată şi unitară a resurselor de apă într-o regiune deficitară sub aspect hidric.

Tema abordată în lucrare este de mare actualitate, fiind inclusă în sfera obiectivelor stringente ale cercetării hidrologice din ţară şi străinătate.

Lucrarea aduce o contribuţie de seamă, cu note de originalitate, la completarea şi actualizarea informaţiilor geografice din spaţiul cercetat, îndeosebi a celor referitoare la resursele de apă.Structurată pe şase capitole expuse într-o succesiune logică, lucrarea are caracter unitar. Metodele moderne utilizate în cercetare sunt adecvate temei, contribuind la realizarea unei lucrări valoroase, cu numeroase note de originalitate, reflectate atât în structura lucrării, cât şi în modul de tratare a aspectelor cantitative şi calitative ale resurselor de apă din spaţiul cercetat. Menţionăm faptul până în prezent nu a existat nici un studiu hidrogeografic complex al regiunii.Prin conţinut, structură şi metode moderne utilizate în cercetare, lucrarea aduce contribuţii semnificative la progresul geografiei, constituind un model pentru viitoarele studii hidrogeografice.

Primul capitol al lucrării este dedicat prezentării unor aspecte care privesc poziţia geografică a bazinului hidrografic luat în studiu şi elementele de integrare regională şi unitate teritorială.În cel de al doilea capitol, deosebit de consistent, autorul a reuşit cu prisosinţă să pună în evidenţă rolul pe care îl au factorii geologici şi geografici în formarea şi evoluţia în timp şi spaţiu a resurselor de apă din regiunea studiată.

Factorii de favorabilitate şi restrictivitate în formarea resurselor de apă sunt prezentaţi  în  ordinea  devenită  clasică,  începând  cu  condiţiile  geologice     şi continuând cu cele geografice (relief, climă, vegetaţie, soluri şi activitatea antropică).

Analiza substratului şi a caracteristicilor morfometrice ale reliefului (altitudinea, geodeclivitatea, energia de relief, expunerea versanţilor, densitatea fragmentării reliefului şi curbura în profil) a permis punerea în evidenţă a influenţei directe şi indirecte a acestui factor în repartiţia şi direcţionarea resurselor de apă, precum şi în desfăşurarea proceselor hidrologice (eroziune, transport, acumulare, infiltraţie, scurgere etc.).

O atenţie deosebită se acordă condiţiilor climatice de care depind intrările şi  ieşirile  de  materie  şi  energie  din  sistemul  hidrografic  studiat.  Astfel,  sunt analizate detaliat elemente climatice care constituie componente de bază ale bilanţului hidric teritorial (precipitaţiile, evapotranspiraţia) şi altele care doar îl influenţează (temperatura, vântul). Analiza detaliată a principalelor elemente climatice s-a făcut cu scopul de a se cunoaşte t mai corect legităţile care dirijează formarea şi evoluţia în timp şi spaţiu a diferitelor categorii de resurse de apă.

Prin analiza principalelor asociaţii vegetale şi a răspândirii lor s-a căutat se demonstreze rolul pe care îl are învelişul vegetal în desfăşurarea procesului scurgerii lichide şi solide. A fost foarte bine evidenţiat impactul indus de modificările aduse în utilizarea terenurilor asupra scurgerii lichide şi solide.

Din analiza invelişului edafic autorul constată faptul retenţia relativ bună a apei provenite din precipitaţii derivă din predominanţa solurilor din clasa cambisol şi a texturii genrale de tip lutonisipoasă-lutoasă.

Iinfluenţele antropice asupra resurselor de apă sunt importante şi se materializează prin modul de utilizare a terenurilor, prezenţa lacurilor de acumulare şi iazurilor, lucrările de regularizare a albiei şi a celor de îmbunătăţiri funciare , captările pentru alimentările cu apă a diferitelor categorii de folosinţe., precum şi gradul de devoltare a localităţilor rurale şi urbane.

Capitolele următoare (III-VI) în care autorul abordează componentele sistemului hidric (apele subterane, râuri şi lacuri) sunt cel mai consistente atât sub aspectul conţinutului, t şi al problematicii tratate. În acelaşi timp ele cuprind numeroase elemente originale şi foarte utile în cunoaşterea resurselor de apă din regiunea cercetată.

În capitolul referitor la apele subterane sunt analizate detaliat condiţiile hidrogelogice de acumulare a apei , hidrostructurile de adâncime şi de suprafaţă, regimul, chimismul şi calitatea acestei categorii de resurse.

Resursele de apă ale râurilor constituie o categorie aparte caracterizată printr-o repartiţie spaţială, dinamică, regim, calitate etc. deosebite faţă de celelalte categorii de resurse. Ca dovadă autorul acordă tratării acestei resurse un spaţiu extins din  lucrare.

Pentru o bună cunoaştere a caracteristicilor reţelei de râuri din teritoriului studiat,  candidatul  analizează  la  început  parametrii  morfometrici  ai  bazinelor hidrografice (suprafaţa, cumpăna de ape, lungimea, lăţimea, forma, altitudinea, panta etc.) şi ai reţelei de drenaj (lungimea, panta, coeficientul de sinuozitate, densitatea reţelei de râuri şi de drenaj etc.). O atenţie deosebită s-a acordat analizei regimului hidrologic punându-se în evidenţă particularităţile scurgerii lichide şi solide, regimului termic şi fenomenelor de îngheţ, chimismului şi calităţii  apei râurilor.

 Lacurile constituie o resursă hidrică aparte, care a fost tratată sub diferite aspecte care  privesc  tipologia şi  evoluţia  istorică  a amenajărilor  lacustre, caracteristicile morfometrice şi regimul apei din lacuri. Capitolul se încheie  cu analiza aspectelor referitoare la colmatarea lacurilor, regimul termic şi fenomenele de îngheţ, chimismul şi calitatea apei lacurilor.

După cum era şi firesc lucrarea se termină  cu  un  capitol  referitor  la zonele cu exces de umiditate, în care autorul după ce defineşte şi clasifică zonele de umiditate tratează repartiţia spaţială şi caracteristicile  fizico-chimice  şi ecologice ale acestora.

Prin conţinutul ştiinţific, numeroasele informaţii pe care le conţine , modul de prezentare  şi  aplicabilitate,  lucrarea  Bazinul  hdrografic  Bahlui.  Studiu hidrologic se impune în literatura românească de speialitate. Din aceste motive o recomandăm studenţilor, practicienilor şi cercetătorilor din domeniie care studiază diferitele categorii de resurse de apă ( hidrologie,geografie, geologie , ştiinţa mediului etc.)

 

Prof.dr. Victor Sorocovschi,  Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Geografie