Octavia Bogdan, Sanda Costea

Climatologie generală

Distinsul colectiv de climatologi de la Facultatea de Geografia Turismului din Sibiu, sub conducerea doamnei prof. univ. dr. Octavia Bogdan, a publicat recent ediţia a II-a (cu completări) a cursului de Climatologie generală. Lucrarea, extinsă pe parcursul a 289 de pagini, include o introducere, şapte capitole şi bibliografia.

În partea introductivă sunt prezentate, pe scurt, obiectivele cursului, competenţele pe care le conferă însuşirea conţinutului său, resursele şi mijloacele pe care le au la dispoziţie studenţii pentru asimilarea cunoştinţelor, precum şi titlurile celor şapte capitole în care este structurat cursul.

Încă de la început trebuie menţionat faptul că fiecare capitol (sau unitate de învăţare) debutează cu prezentarea obiectivelor şi competenţelor, urmată de un îndrumător de autoevaluare şi de principalele surse bibliografice utilizate la elaborarea capitolului respectiv.

Un merit incontestabil al lucrării este reprezentat de bogăţia informaţiei ştiinţifice, care are la bază o foarte consistentă bibliografie, alcătuită din 306 titluri din literatura de specialitate existentă în ţară şi în străinătate. Remarcabil este faptul că titlurile respective includ atât lucrări clasice, cât şi apariţii recente, care tratează probleme de mare actualitate. În acest context menţionăm, ca exemplu foarte sugestiv, capitolul 7, care abordează cele mai importante aspecte privind variabilitatea sistemului climatic, cu binecunoscuta problemă a încălzirii globale actuale, a cauzelor (naturale şi antropice) şi consecinţelor acesteia, precum şi a scenariilor privind evoluţia climei până la sfârşitul secolului 21.

Lucrarea are o importantă componentă teoretică, reprezentată de analiza detaliată a factorilor climatogenetici clasici: radiaţia solară, particularităţile suprafeţei subiacente şi circulaţia generală a atmosferei (capitolul 3). În cadrul aceluiaşi capitol sunt discutaţi şi alţi factori care sunt consideraţi a avea un rol important în geneza climatului Terrei: curenţii oceanici, interacţiunea ocean atmosferă (reprezentată de fenomenele El Niño-La Niña, Oscilaţia Nord-Atlantică, Oscilaţia Arctică) şi, foarte interesant, influenţele telurice (cauze climatogenetice interne, care ţin de masa şi activitatea internă a Pământului). În mod logic, urmează apoi prezentarea repartiţiei spaţio-temporale a principalelor elemente climatice (temperatura aerului, umezeala aerului, nebulozitatea, precipitaţiile atmosferice, stratul de zăpadă), analiza fiind privită ca un tip de feed-back al elementelor respective la acţiunea factorilor genetici ai climei (capitolul 4).

Sintetizarea caracteristicilor elementelor climatice principale este realizată în capitolul 5, intitulat Climatele Globului. În acest capitol, după câteva consideraţii teoretice, sunt prezentate cinci clasificări climatice de referinţă din literatura de specialitate, respectiv clasificările lui W. Köppen, L.S. Berg, A.N. Strahler, B.P. Alisov şi Emm. de Martonne. Urmează apoi caracterizarea tipurilor geografice de climat întâlnite pe Terra, având ca bază de referinţă clasificarea lui Alisov.

Foarte utilă este includerea în lucrare a unui capitol (cel cu nr. 6) consacrat tipurilor geografice de climat întâlnite în România. Caracterizarea climatelor se face în funcţie de criteriul altitudinii, începând cu climatul de litoral, continuând cu cel de câmpie, cel de dealuri şi podişuri şi terminând cu climatul de munte. Totodată, un subcapitol este consacrat climatelor şi topocliamtelor urbane.

Lucrarea beneficiază de un material grafic foarte bogat (112 figuri) şi foarte bine ales, fapt care uşurează mult înţelegerea conţinutului fiecărui capitol.

Un merit cu totul remarcabil al cursului este modul foarte sistematic în care sunt prezentate problemele, cu sublinierea (prin caracterul scrierii, punerea în chenar etc.) a celor mai importante aspecte care urmează a fi reţinute de către cititor.

Conchidem, spunând că volumul supus atenţiei se dovedeşte un instrument de lucru deosebit de util pentru studenţi, cadre didactice, specialişti din domeniul meteorologiei, climatologiei, hidrologiei şi al altor discipline aparţinând Ştiinţelor Pământului. Totodată, considerăm că lucrarea este de mare interes pentru toţi cei care, într-un fel sau altul, sunt implicaţi în implementarea politicilor privind protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă. De asemenea, acest curs se adresează şi celor implicaţi în activităţile turistice, dar şi publicului larg, având în vedere creşterea actuală incontestabilă a impactului fenomenelor meteo-climatice de risc asupra societăţii omeneşti.

Toate cele de mai sus reprezintă, credem, argumente mai mult decât suficiente pentru a recomanda călduros, tuturor celor interesaţi, recenta şi remarcabila apariţie editorială semnată Octavia Bogdan şi Sanda Costea.

Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2013

(289 pagini, 7 capitole, 112 figuri, 306 titluri bibliografice)

Conf. univ. dr. Florin Moldovan

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie