Adina-Eliza Croitoru, V. Sorocovschi,
Introducere în Bioclimatologie umană

Deşi Bioclimatologia s-a conturat ca direcţie de cercetare relativ recent, preocupări în acest sens dăinuie de secole prin studiile practice care urmăresc modul cum vremea, prin diversitatea manifestărilor ei, influenţează starea de sănătate a organismului uman.
Şi totuşi, Biometeorologia apare ca o noutate pentru cercetarea ştiinţifică contemporană şi învăţământul superior. Aceasta constă în faptul că, în prezent există preocupări organizate în institutele de cercetare şi universităţi, în cadrul Societăţii Internaţionale de Bioclimatologie înfiinţată în 1956 şi chiar în cadrul unor comisii, grupuri de lucru, organizaţii mondiale nonguvernamentale, afiliate la ONU şi OMS, care urmăresc influenţa diferitelor condiţii meteorologice asupra sănătăţii populaţiei.

În România, germenii acesteia s-au născut cu mult în urmă şi au fructificat în Institutul de Balneologie, Fizioterapie şi Recuperare Medicală înfiinţat în 1949. În ultimele două decenii, preocupări susţinute în acest sens a avut Elena

Teodoreanu, doctor în geografie şi cercetător ştiinţific principal gr. I, în acest institut, pe care o putem numi creator de şcoală pentru contribuţiile sale în acest domeniu. Numeroase lucrări ale Domniei Sale vorbesc despre impactul variaţiei temperaturii aerului, presiunii atmosferice, umezeala aerului şi vântul asupra sănătăţii omului, aspecte sintetizate în volumul Bioclimatologie umană apărut în Editura Academiei (2002).

Este deosebit de îmbucurător faptul că învăţământul superior din câteva centre universitare (Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea, Suceava) au introdus în programa şcolară, un astfel de curs de Bioclimatologie umană.

Un exemplu edificator îl reprezintă volumul de faţă intitulat Introducere în Biometeorologie realizat de şcoala clujeană, având ca autori pe Adina-Eliza Croitoru şi Victor Sorocovschi, două distinse cadre universitare, doctori în geografie.

Dr. Elena Teodoreanu recunoscută pentru preocupările sale în acest domeniu, referindu-se la acest volum arăta: „lucrarea vine să aducă cele mai noi date din domeniu, informând cititorul asupra ultimelor teorii şi ipoteze cu privire la mecanismele de răspuns ale organismului la variaţiile meteo-climatice, autorii ştiind să aleagă datele necesare pentru înţelegerea raportului complex dintre climă- vreme şi organismul uman”.

„Este o lucrare modernă, originală prin modul de abordare a problemelor care preocupă omenirea…”.

Lucrarea prezintă o structură logică, bine concepută şi realizată, cu un conţinut ştiinţific bogat şi interesant. Este o lucrare fundamentală care are meritul de a iniţia viitoarele cadre ce vor lucra în domeniul biometeorologiei umane. Autorii ei au selectat din literatura de specialitate naţională şi mondială, problemele de mare interes ştiinţific şi mai puţin dezbătute până în prezent, ceea ce trezeşte curiozitate şi interes deosebit.

Astfel, atrag atenţia ritmurile cosmice, care le generează pe cele biologice demonstrând influenţa aştrilor din galaxia noastră asupra lumii vii, dar şi factorii de mediu în care se desfăşoară viaţa, care la rândul lor, sunt supuşi aceleiaşi ritmicităţi cosmice.

Principalele elemente meteo-climatice tratate sunt: temperatura aerului, umezeală, vântul, nebulozitatea şi precipitaţiile, precum şi câmpul aero-electric deosebit de important pentru sănătatea umană.

În analiza acestora, autorii atrag atenţia asupra influenţelor lor pozitive şi negative asupra organismului uman, precum şi măsurile de prevenire a efectelor negative şi de asemenea, sistemele de avertizare a populaţiei împotriva unor factori de stres, cum este de exemplu, căldura.

O atenţie deosebită se acordă stărilor patologice induse de aspectele vremii asociate principalelor formaţiuni barice (cicloni, anticicloni şi fronturi atmosferice), mai puţin abordate în literatura de specialitate românească.

Spre deosebire de factorii meteorologici trataţi fiecare în parte, în cazul celor asociaţi trecerii unui ciclon, anticiclon sau fronturilor atmosferice, stresul suportat de organismul uman este mult mai mare şi afecţiunile induse de aceştia, mult mai numeroase, pre care autorii le prezintă cu profesionalism.

Interesante sunt şi estimările efectuate asupra comportamentului uman în condiţiile unor posibile schimbări climatice. Este pentru prima dată în literatura de specialitate din ţară în care se atrage atenţia asupra acestora. Este vorba de efectele directe datorate unor fenomene meteorologice extreme (inundaţii, temperaturi excesive etc.) sau indirecte (cum sunt transmiterea unor boli infecţioase din cauza încălzirii climei, ceea ce va duce la creşterea cazurilor de morbiditate, afectarea producţiei agricole şi alterarea rapidă a alimentelor, extinderea malnutriţiei etc.).

Merită să subliniem şi aprecierile estimative efectuate asupra dimensiunii psihologice a schimbărilor climatice privită sub raport individual, dar şi colectiv. În această situaţie, populaţia se va confrunta cu diverse stări afective, emoţionale, depresive şi chiar patologice şi legat de acestea, va creşte vulnerabilitatea populaţiei faţă de aceste schimbări climatice. În acest caz este invocată şi prognoza biometeorologică sau prognoza meteomedicală cum o numeşte dr. Elena Teodoreanu (2002, p. 63).

Ultima parte lucrării se referă la indicii şi indicatorii utilizaţi în biometeorologia umană, care permit evaluarea condiţiilor de stres şi de confort pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în aer liber, inclusiv în turism.

Conchidem, apreciind lucrarea de faţă ca pe o frumoasă reuşită, o lucrare originală prin structură şi conţinut, foarte bine fundamentată şi documentată ştiinţific, cu caracter modern şi numeroase aspecte noi care o fac interesantă şi deosebit de atractivă. Sub forma unui curs, aceasta poate fi audiată cu plăcere, iar sub forma unei lucrări ştiinţifice, aceasta trezeşte interesul nu numai specialiştilor, dar şi a celor interesaţi de impactul condiţiilor meteo-climatice prezente şi viitoare asupra organismului.

Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012
(200 p., 7 capitole, 28 figuri, 38 tabele, 291 titluri bibliografice, 28 adrese internet).

Prof.univ.dr. Octavia Bogdan
Univ. Creştină „Dimitrie Cantemir” Facultatea de geografia Turismului