Elena Teodoreanu
,
Clima şi omul, prieteni sau duşmani?

Este un adevăr incontestabil faptul că una din caracteristicile importante ale perioadei actuale este tot mai strânsa interdependenţă dintre componenţii sistemului reprezentat de mediul geografic. În acest sens trebuie privită şi relaţia dintre climat şi om, relaţie care îmbracă numeroase aspecte. Unul dintre acestea se referă la importanţa condiţiilor climatice pentru viaţa şi sănătatea omului, iar cartea doamnei prof. univ. dr. Elena Teodoreanu este un argument foarte solid în favoarea susţinerii acestei idei. După cum însăşi autoarea mărturiseşte, cartea Clima şi omul, prieteni sau duşmani? s-a născut din dorinţa de a pune la dispoziţia celor interesaţi o serie de informaţii, de mare valoare practică, din domeniul bioclimatologiei umane. Cei cărora li se adresează această carte aparţin unui spectru larg de activităţi: meteorologi, climatologi, medici, specialişti în probleme de mediu şi în amenajarea teritoriului, cadre didactice, studenţi şi masteranzi. De fapt, cartea doamnei Elena Teodoreanu readuce în atenţie o serie de probleme pe care domnia sa le-a abordat de-a lungul timpului în alte lucrări de referinţă ale literaturii de specialitate din România, lucrări care s-au epuizat de multă vreme şi care, cu această ocazie, au fost completate cu multe aspecte de strictă actualitate.

Structura cărţii ne permite să observăm, pe de o parte, complexitatea problemelor abordate de către autoare, iar pe de altă parte, să constatăm puternicul caracter aplicativ al conţinutului lucrării. Astfel, sunt discutate probleme deosebit de interesante, cum sunt cele referitoare la importanţa climei pentru viaţa şi activitatea omului, evoluţia condiţiilor climatice de-a lungul timpului geologic, adaptarea omului la condiţiile meteo-climatice privită din perspectiva bioclimatologiei. Apoi, cu aceeaşi ştiinţă a cuvântului clar şi bine ales, sunt analizaţi factorii care generează şi influenţează clima Pământului. În continuare, sunt prezentate principalele elemente meteorologice, respectiv climatice – radiaţia solară, temperatura aerului, umezeala, nebulozitatea, precipitaţiile atmosferice, stratul de zăpadă, presiunea atmosferică, vântul, fenomenele electrice –, pentru fiecare dintre aceşti parametri arătându-se şi principalele aspecte cantitative şi calitative specifice teritoriului României.
Lucrarea continuă cu analiza influenţei condiţiilor meteo-climatice asupra sănătăţii omului. Autoarea ne face cunoştinţă cu o serie de probleme care aparţin domeniului Geografiei medicale: meteoro- şi climatopatologia, climatoterapia cu multiplele ei faţete (aeroterapia, helioterapia, hidroterapia, terapia de salină, terapia de mofetă), toate aspectele fiind susţinute de un bogat material ilustrativ. În acelaşi context se înscrie şi foarte interesantul capitol consacrat psihoclimatologiei şi estetoclimatologiei, domenii mai puţin cunoscute, mai ales de către publicul larg.

Remarcabila valoare practică a lucrării doamnei Elena Teodoreanu este evidenţiată şi de capitolul consacrat bioclimei României, în care se face o prezentare a principalelor aspecte care definesc potenţialul bioclimatic al teritoriului ţării noastre. În acest context, sunt analizate stresul climatic şi confortul termic, după care urmează prezentarea celor trei categorii principale de bioclimate pe care le regăsim în România: bioclimatul tonic-stimulent, cel relaxant-sedativ şi cel excitant-solicitant. Toate aceste aspecte sunt solid argumentate prin date concrete, prezentate sub formă de hărţi, grafice şi tabele foarte sugestive.

Spre finalul cărţii autoarea nu uită să atragă atenţia asupra unei probleme de mare actualitate, nu numai pentru lumea ştiinţifică: încălzirea globală actuală. În acest context, sunt prezentate o serie de consideraţii privitoare la consecinţele actuale, dar mai ales viitoare ale acestui fenomen, inclusiv asupra stării de sănătate a populaţiei din diferite zone geografice ale Pământului. Având în vedere faptul că, în lumea ştiinţifică, există şi opinii conform cărora Terra s-ar putea confrunta în viitorul apropiat cu o răcire semnificativă a climei, autoarea prezintă şi principalele consecinţe pe care le poate avea o astfel de perspectivă.

Ultimul capitol al cărţii, intitulat Omul faţă în faţă cu clima, este, de fapt, un îndemn la reflecţie asupra felului în care omul poate sau nu să facă faţă provocărilor pe care le presupune evoluţia prezentă şi viitoare a climei planetei albastre.

În finalul lucrării există două anexe. O remarcăm în mod cu totul deosebit pe prima dintre acestea, consacrată prezentării indicilor bioclimatici utilizaţi în cercetarea bioclimatologică. Apreciem că aceste aspecte sunt deosebit de bine venite, ele fiind de mare ajutor tuturor celor care, într-o formă sau alta, sunt interesaţi de problemele de bioclimatologie umană şi de valorificarea potenţialului climatic al unei regiuni.

Apariţia lucrării doamnei prof. univ. dr. Elena Teodoreanu o considerăm deosebit de utilă, atât pentru specialiştii din domeniul geografiei, medicinii, turismului, cât şi pentru publicul larg. Beneficiind de un nivel ştiinţific deosebit de elevat, având şi o bibliografie mai mult decât remarcabilă, lucrarea este scrisă într-un limbaj accesibil atât specialiştilor, cât şi publicului larg. De aceea, nu ne îndoim că ea va fi apreciată elogios de către toţi cei care îi vor parcurge paginile.

 

Editura Paideia, Bucureşti, 2011
(377 p. 14 capitole, 49 figuri, 174 titluri bibliografice, 2 anexe)

Conf. univ. dr. Florin Moldovan
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie